În vin se regăsesc la final toate roadele muncii noastre, alături de caracterul anului de producţie şi al locului unde s-au născut strugurii.

Prin natura sa, el rămane un miracol al naturii, grija noastră fiind mai mult în a preveni transformarea lui într-un rezultat al hazardului.

Indiferent de procesele pe care le folosim în creaţia unui vin, el porneşte din vie, de la caracteristicile rodului, ştiut fiind faptul că un vin bun nu se poate face decât din struguri de calitate, dar, din păcate, nu orice strugure de calitate devine un vin bun.

Aici intervine măiestria şi experienta vinificatorului, cunoştintele, instinctele şi tehnologia pe care o are la dispoziţie, doza de creativitate şi de personalitate pe care o doreşte.

Suntem adepţii minimei intervenţii umane, rămânem martorii evoluţiei naturii, rolul nostru fiind mai mult parental, de grijă, orientare, control al mediului, dar în final vinul alege şi îşi decide propriul caracter.

Noi stabilim valorile, virtuţiile, drumul evoluţiei, toate conforme cu propriile noastre gusturi şi viziuni, e doza noastră de contribuţie personală pe care ne place orgolios să credem că o imprimam fiecărui sortiment produs.

Ne plac vinurile echilibrate şi de aceea vinurile noastre au prospeţime, dar nu suferă de tinereţe rebelă, au parfumuri discrete, dar fără doză de vulgaritate boemă, sunt bogate, dar nu grele, sprintene, dar nu săltăreţe, rotunde, dar nu plictisitoare, serioase, dar nu aspre, şi toate astea cu accente diverse şi personale pentru fiecare sortiment creat.

Nu ne plac adaosurile, ne folosim în procesul de vinificaţie de drojdii, enzime, substanţe de cleiere, însă acestea au rol de modelare şi control, şi nu se regasesc sub nicio formă in produsul final. Excepţia o reprezintă dioxidul de sulf, folosit de mii de ani în vinificaţia din toată lumea, produs chiar şi în mod natural în cantităţi moderate de drojdii, în procesul de fermentaţie, el face în final parte din vin, însă, prin prin procesul tehnologic folosit, am limitat semnificativ doza acestuia.